Proiectul Bilingv Francofon

Proiectul Bilingv Francofon – clasa a XI-a C – anul școlar 2016-2017

Proiectul Bilingv Francofon – clasa a XI-a C – anul școlar 2015-2016

Proiectul Bilingv Francofon – clasa a XI-a C – anul școlar 2012-2013

Proiectul Bilingv Francofon – clasa a XI-a C – anul școlar 2011-2012

Proiectul Bilingv Francofon – clasa a XI-a C – anul școlar 2010-2011

Proiectul Bilingv Francofon – clasa a XI-a C – anul școlar 2009-2010

Proiectul Bilingv Francofon – clasa a XI-a E – anul școlar 2008-2009

 

Astăzi, globalizarea ne confruntă pe toţi cu necesitatea de a cunoaşte cel putin  o limbă străină, obligatoriu. Si din acest punct de vedere, învăţământul din România s-a prezentat dintotdeauna la un nivel înalt. Pe de-o parte, pentru că românii au o reală înclinaţie pentru limbi străine (datorată, poate, şi complexului fiinţării într-o limbă lipsită de circulaţie internaţională), astfel că asimilează cu uşurinţă şi utilizează, mai apoi, cu foarte multă acurateţe orice limbă pe care o aleg sau care li se propune/impune. Pe de altă parte, sistemul educaţional românesc a insistat, încă dinainte de evenimentele din 1989, pe introducerea în programul de învăţământ, şi aceasta încă de la gimnaziu a studierii a două limbi obligatorii, în regim de limbă 1 (avansaţi) şi limbă 2 (începători).

Considerand că, în contextul politico-economico-cultural mondial, Franţa joacă un rol de frunte şi că limba franceză este cunoscută de un număr mare de cetăţeni români, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a acţionat în colaborare cu Serviciile culturale ale Ambasadei Franţei în România, încă din 1990, la realizarea mai multor proiecte în scopul promovării şi întăririi poziţiei limbii franceze în România.Intr-adevar,a învăţa limba franceză în epoca mondializării nu înseamnă numai cunoaşterea unei limbi elegante, distinse şi vii, dar şi o cheie esenţială pentru accesul la ştiinţă, dezvoltare şi democraţie, o cheie care deschide porţile unor multiple orizonturi. Unul dintre obiectivile majore, ale României este, astfel, educarea elevilor pentru o Europă unită, în care tinerii români să aibă şanse egale cu cei din alte ţări pe piaţa muncii.

În acest context, pe 28 septembrie 2006 a fost semnat,  la Bucuresti, Acordul Interguvernamental Franco-Român pentru perioada 2007-2011, acord care prevede creearea unei menţiuni “bilingv  francofone”  a bacalaureatului român pentru elevii filierei bilingve. , Iniţial, Acordul a fost aplicat, experimental, în 10 licee („Colegiul  National UNIREA„ fiind unul dintre acestea), cuprinse în Proiectul-pilot:  “De la învăţământul bilingv către filierele francofone”, urmând ca, până în anul 2011, numărul  lor să crească la 30.

Acest acord vizeaza, printre altele, realizarea unui PROIECT de cercetare inter si multidisciplinar, in clasa a XI a, realizat de catre elevi,organizati in echipe de lucru tematice  ce vor dezbate  si vor raspunde la o problematica aleasa de acestia, sub indrumarea echipei pedagogice mixte(profesor de lb. Franceza si de DNL-discipline non lingvistice).

Prezentarea proiectului insotit de produse finale legate de descoperirile elevilor va fi evaluata intr-o proba orala din cadrul examenului de bacalaureat,sub denumirea de „Proba anticipata a bacalaureatului bilingv francofon”.

 

Avantajele acestui demers sunt extraordinare caci el permite :

● Deschiderea elevilor noştri către perspective ştiinţfice diferite de cele cu care sunt învăţaţi la orele obişnuite, adaptate unei viziuni asupra lumii, specifice spiritului francez  raţional, logic şi profund ataşat nevoii de a problematiza lumea, de a argumenta raportarea la lume a unui individ care o abordează în mod autonom şi creativ.

Introducerea obligatorie, de la clasa a XI-a, a limbii franceze ca limbă de vehiculare a conţinuturilor altor discipline non-lingvistice (DNL), predarea unor DNL-uri în limba franceză, îl înzestrează pe elevul nostru cu o atitudine faţă de cunoaştere extrem de diferită de ceea ce este obişnuit să facă în restul orelor de clasă. Or, indirect, pe această direcţie, învăţământul îşi intră în drepturile sale formatoare, lăsând informaţia pe seama masivelor mijloace de stocare precum Internetul.

● Dezvoltarea acelor savoir-faire, a acelor abilităţi şi competenţe la care omul modern este nevoit să adere (în ciuda reticenţei noastre româneşti în faţa presiunii ce ne impune să renunţăm la asimilarea de către elevii noştri a unui munte de informaţi multiple), e legată în principal de autonomia tânărului  în faţa cunoaşterii, de capacitatea lui de a selecta, în funcţie de obiectivul de cunoaştere pe care şi-l propune, acele elemente care se potrivesc  şi slujesc cel mai bine acest obiectiv, de libertatea de a construi cu aceste elemente un parcurs intelectual personal, asumat cu responsabilitate şi decenţă intelectuală, fără a face apel la foarte securizanta strategie a Copy-Paste-ului, abilitatea, în acest sens, de a se confrunta în mod activ cu Internetul şi cu toate capcanele pe care acesta le întinde unui tânăr comod şi înclinat spre superficialitate, construirea, în fine, a unui demers ştiinţific personal, coerent, argumentat, integrat, care să ateste pasul înainte realizat de tânărul nostru pe tărâmul vast şi extrem de înfricoşător prin vastitate al cunoaşterii lumii de azi.Si la toate acestea, sa adaugam dezvoltarea spiritului  de colaborare , spiritul de echipa cu dinamica si incontestabila sa valoare in acest secol „al comunicarii”.

Din perspectiva globalizării educaţiei, a deschiderii sistemului de educaţie către spaţiul european, proiectul multidisciplinar , de fapt  proba anticipată a bacalaureatului bilingv francofon, constituie deci  un element inovator.  În primul rând, prezentat fiind in cadrul unei probe orale, el vizează abilităţi particulare, pentru care elevii se antrenează pe parcursul întregii lor şcolarităţi în cadrul profilului bilingv: capacitatea de a lua cuvântul, de a dialoga, de a avea iniţiativă î schimburile de idei, de a pune întrebări şi de a răspunde la întrebări, de a structura un discurs argumentativ, de a analiza sau a compara. În al doilea rând, susţinerea unui examen la DNL în limba franceză impune o nouă atitudine faţă de această limbă: elevii înţeleg că lb.franceza nu mai este doar un obiect de învăţământ specific orei de limbă străină, ci că devine mai ales un instrument de cunoastere universala si de lucru în diferite discipline non-lingvistice.

 

Prof. Mariana Vlad, Responsabil proiect bilingv