Elevul mediator de conflicte

ELEVUL – MEDIATOR DE CONFLICTE SCOLARE

COLEGIUL NATIONAL „UNIREA”

AN SCOLAR 2013-2014

Conflictul apare atunci cand actiunea si comportamentul rezultat din comunicare sau din lipsa ei naste atitudini ostile, devenind greu de rezolvat daca asupra lui nu se intervine la timp. La nivelul institutiei scolare conflictele sunt de neevitat si au multiple cauze (dezacorduri de educatie, mentalitate, statut social, etnie, etc. )

Managementul conflictelor tine de abilitatea de comunicare a negociatorului si nu de forta fizica a acestuia. Dezvoltarea necorespunzatoare a deprinderilor sociale genereaza performante scolare scazute, probleme comportamentale si emotionale, inadaptabilitate sociala.

Comunicarea eficienta se realizeaza prin mesaje la persoana I (limbajul responsabilitatii), axat pe ce simte emitatorul, insa fara a judeca interlocutorul.

Negocierea este o cale de a rezolva conflictele printr-o comunicare directa, strucurata, in care partile cauta si incearca sa gaseasca solutii acceptate de cei implicati. Persoana cu care se negociaza nu poate fo numita „dusman” sau „adversar”, ci „partener de discutii „ sau „oponent”.

Elevul mediator de conflicte reprezinta corpul de elita din scoala si trebuie sa fie un exemplu pentru toti ceilalti elevi.

Negocierea vizeaza un rezultat, un castig, insa exista mereu trei variante de epilog: castig-pierdere, pierdere-pierdere si castig-castig. Rezultatul castig-castig este cel pe care-l doreste toata lumea, dar el devine poz=sibil doar atunci cand se inteleg diferentele, cand se cedeaza pozitii mai putin importante de catre ambele parti si mai ales prin practicarea unui dialog deschis si pozitiv. Esential intr-o negociere este construirea unei atmosfere in care, atat mediatorul cat si elevii aflati in conflict sa aiba un comportament care sa exprime: respect, atentie, ascultare, sinceritate, incurajare, recunoasterea rolului si eforturilor elevului mediator, obtinerea unei aliante de durata.

Un conflict intre elevi este solutionat mult mai bine atunci cand vedem care sunt interesele. Daca partile ( elevi-elevi, elev-elev sau elev-elevi) vor pune la randul lor intrebari, toti participantii vor profita de pe urma solutionarii conflictului. Echilibrarea intereselor aduce ambelor parti implicate o mai mare satisfactie decat determinarea partilor de drept sau de putere ( cine are dreptate si cine e vonovat). Gradul de satisfactie a partilor se va reflecta intr-un mod pozitiv si de durata asupra relatiilor dintre ele si va diminua izbucnirea unor noi conflicte.

Exista insa si situatii care pentru a fi clarificate se solutioneaza printr-o sentinta a Comisiei de Disciplina.

Principii:

O atitudine pozitiva si de intelegere a motivului care a generat conflictul: sa vorbim clar, deschis, cu sinceritate, calm si ascultarea cu atentie a tuturor celor implicati;

2. Diseminarea informatiilor, lamurirea pozitiilor partilor aflate in conflict, fara a judeca, eticheta, invinovati, sau a da dreptate uneia sau alteia din parti;

3. Concentrarea discutiilor pe conflict si nu pe elevii aflati in disputa, prin analizarea cauzelor punctuale si nu generale, luand in calcul toate punctele lor de vedere;

4. Identificarea cauzelor care ar putea sa impiedice rezolvarea conflictului: a fi partinitor si nu neutru, a reactiona la repezeala, fara rabdare, a exprima convingerea ca una din parti are dreptate.

5. Gasirea unor alternative de impacare, nu de solutii. Solutia va rezulta din alternativele acceptate de comun acord de toti cei implicati in conflict si din convingerea ca „orice problema are o rezolvare”

Formarea elevilor mediatori de conflicte:

Procedurile de mediere se bazeaza pe principiul echilibrarii intereselor. Solutionarea conflictelor se va face mai eficient atunci cand dreptatea sau exercitarea puterii se afla in plan secund, prin utilizarea „odelului Harvard”:

– Sa identifice natura, tipologia si sursele potentiale de conflict in scoala;

– Sa foloseasca efectele pozitive pe careunele situatii conflictuale le pot avea ;

– Sa invete si sa-si dezvolte abilitatile necesare alegerii stilului cel mai potrivit situatiei conflictuale concrete;

– Sa invete sa-si dezvolte abilitatile de negociere, necesare gasirii solutiilor pentru rezolvarea conflictelor.

Reguli de implementare a unui sistem eficient de solutionare a conflictelor:

– Sa plasez (eu, elev mediator de conflicte) interesele partilor implicate in conflict, in contul negocierilor;

– Sa elaborez, sa ma gandesc la metode menite sa incurajeze partile implicate in conflict (elevi-elevi) sa se aseze din nou „la masa negocierilor”;

– Sa am la indemana proceduri necostisitoiare , bazate pe principiul justitiei sau cel al puterii, pentru cazul in care metodele mele de mediere nu dau roade (aplicarea si invocarea respectarii Regulamentului de Ordine interioara a Scolii);

– Sa ofer sfaturi linistitoare celor afectati, pentru a preintampina izbucnirea altor conflicte;

– Sa observ cat de motivati sunt cei care participa la conflict, capacitatile lor si de ce instrumente dispun eu, ca mediator in cadrul procedurii.

Reguli:

Sa avem in vedere modificarea perspectivelor asupra solutionarii conflictului: el nu trebuie vazut ca un castig al unei parti si pierderi suferite de „oponent”, ci sub cel al unui castig comun.

Sa se renunte la amenintari si la uzul de forta: metodele clasice de comunicare privind amenintarea si incriminarea vor fi inlocuite cu modele de cooperare, intelegere si lamurire a partilor.

Sa nu se interpreteze propriile perceptii ca fiind singurele corecte: disponibilitatea de a accepta ca poate modul in care vedem noi lucrurile nu este absolut corect este un pas important in vederea recunoasterii drepturilor celeilalte parti din conflict.

Ca instanta de incredere pentru ambele parti, elevul mediator de conflicte poate face sa se ajunga la o viziune comuna asupra lucrurilor, insa este necesara so vointa de a gasi solutii de cooperare.

Discutii comune, in loc de fapte deja facute: acestea din urma escaladeaza conflictul, deoarece partea adversa nu le poate accepta fara a-si pierde din renume. Discutiile intre parti au rolul de a stabili regulile de cooperare si socializare in cadrul unui grup scolar.

Solutiile care vizeaza interesele tuturor participantilor se orienteaza dupa cei care isi vor atribui consecintele: sa aduca avantaje tututro partilor implicate in conflict, astfel incat sa nu devina ele insele punct de plecare pentru noi conflicte.

Renuntarea la uzul de forta: acte ce ameninta rapid integritatea corporala sau amenintari verbale agresive care sa inflameze una din parti.

Schimbarea de perspectiva: atribuirea vinei in totalitate doar unei din partile implicate in conflict impiedica solutionarea constructiva a acestuia. In momentul in care este recunoscut ca o problema comuna, se deschid si noi perspective.

Disponibilitatea de a discuta: acest lucru poate face posibila o prima definire a motivului conflictului.

Capacitatea de dialogare: in acest mod, elevii oponenti invata sa se inteleaga unul pe celalalt ca partener de conflict, dialog sustinut de elevul mediator.

Increderea: elevii mediatori, prin demersurile lor transparente, vor face posibila cultivarea incredererii intre cei aflati in conflict.

Fair-play: pentru aplanarea conflictelor trebuie sa existe reguli comune, care sa vizeze toate aspectele comunicarii.

Empatie: prin dialog si mediere se descopera atitudinile, nevoile si interesele partenerului de dialog. Elevii mediatori le vor descoperi si valoriza, astfel incat sa determine fiecare parte implicata in conflict sa-si asume raspunderea pentru parte de vina pe care o are in conflict.

Aspecte comune: acestea vor fi scoase in evidenta de catre elevii mediatori, si nu doar cele diferite, astfel incat sa se creeze o apropiere fata de valorile si convingerile fiecarei parti.

Echilibrarea intereselor si concilierea: dezvoltarea unei solutii care sa satisfaca, macar partial interesele ambelor parti.

Interese (manifestate din parte elevilor mediatori):

– Sa definim interesele partilo(nevoi, temeri, sperante, teluri);

– Cum actioneaza aceste parti pentru a-si impune interesele?

– Ele se concentreaza numai pe revendicari si luari de pozitie?

– Partile au interese concepute ca fiin opuse, conflictuale?

– Se comporta ele ca si cand ar avea un adversar?

– Au partile vreun interes comun/

Optiuni (ale elevilor mediatori):

– Care sunt (daca aceste exista) optiunile discutate?

– Exista optiuni care sa satisfaca interesele partilor?

– Ce vor face partile (elevii din conflict) pentr a-si atinge scopurile, daca nu exista reglementari negociate ale conflictului.

–

Criterii (la indemana elevilor-mediatori):

– Exista la nivelul scolii standarde aplicabile in cazul mediat?

– Care sunt criteriile interactiunii dintre parti?

– Partile implicate in conflict sunt tratate in mod drept?

– Este vorba despre un conflict de vointa sau amenintari?

– Sunt partile in stare sa comunice intre ele? Cum? Prin ce?

– Cum se percep partile intre ele? Exista cazuri de erori semnificative de perceptie?

– Exista diferente culturale care ar putea fi responsabile de problemele de comunicare?

Relatii( tipurile de relatii care se cultiva intre parti si de care vor tine cont elevii mediatori)

– Cum se comporta pe moment partile unele fata de celelalte? (nevoi, ontelegere, recunoastere reciproca)

– Cum influenteaza istoria personala ( educatia, familia) a partilor felul in care se poarta pe moment unele fata de celelalte?

– Cum sunt percepute raporturile de forta dintre parti (este considerata o parte mai „tare” sau ai „slaba” fata de celelate?)

–

Compromisuri (acestea se fac cu buna stiinta):

– Cine sunt partile (din conflict) de decizie si de opinie?

– Aceste parti au posbililitatea de a face compromisuri?

– In ce conditii pot face partile aceste compromisuri?

Factori:

– Cine are mai mult de castigat de pe urma solutionarii conflictului?

– Cine este afectat cel ai mult?

– In fata cui ar putea raspunde cei afectati?

– A cui autoritate ar putea fi necesara?

– A cui sustinere este decisiva?

– Cine ar putea perturba procesul de mediere?

– Cine ar putea impiedica implementarile prevederilor unui acord?

– Partile se gandesc la solutii pe termen lung sau scurt?

– Partile se gandesc la probleme precum violenta, siguranta, antecedentele, simtul datoriei, consecinte?

– Ascultati variantele de solutionare emise de partile implicate si intrebati: „De ce le preferati tocmai pe acestea?

Important: sa existe pentru grupele de elevi-mediatori un registru de evidenta a activitatii de mediere si sa fie recunoscuti ca elevi-mediatori de catre toti elevii si profesorii din scoala.

Pasi:

Elevii-mediatori vor avea pentru demersul lor urmatoarea deviza: „ lipsa comunicarii naste conflict”. Conflictul se declanseaza pentru ca nu exista comunicare intre elevi, pentru ca nu stiu sa comunice ceea ce vor, ce doresc,, ce asteptari au unii de la altii.

Elevii-mediatori vor incerca sa se ocupe de rezolvarea conflictului imediat dupa izbucnirea lui, in pauza sau in orele care urmeaza dupa declansarea acestuia.

Elevii-mediatori vor incerca cu rabdare, calm, fara sa se precipite , sa afle cauzele izbucnirii conflictului, sa intervina pentru aplanarea lui, fara jigniri, cuvinte urate, imbranceli, strigate, astfel incat sa ofere partilor conflictuale si colegilor acestora posibilitatea de a se impaca si de a lua totul de la „zero’.

Elevii-mediatori NU vor face dreptate, decretand una din parti vinovata, NU isi vor atribui rolul de judecator. Isi vor asuma raspunderea rezolvarii conflictelor astfel incat acestea nu vor mai fi solutionate „de sus”, de la nivelul profesorului diriginte, directiune sau politie, ci in functie de gravitate, cat mai posibil in interiorul clasei de elevi.

Elevii-meditori vor cantari, se vor consulta intre ei, vor stabili daca cei implicati incalca sau nu Regulamentul de Ordine Interioara al Scolii, care este conceput sa ofere siguranta elevilor.

Elevii-mediatori vor evita prin conduita si comportamentul lor in timpul negocierilor sa umileasca sau sa aduca atingeri demnitatii vreunui elev.

Elevii-mediatori nu vor fi partinitori fata de unul sau mai multi dintre elevii implicati in conflict. Este important ca ei sa aiba un comportament egal fata de toti, sa fie impartiali si sa priveasca obiectiv faptele tuturor.

Elevii-mediatori vor asculta cu rabdare partile implicate in conflict, vor pune doar ordine in relatarile lor, vor interveni impaciuitor intre parti, daca simt ca exista tensiuni prea mari intre cei implicati.

Elevii-mediatori vor analiza atent si responsabil cauzele , obiectivele fiecarei parti, interesele, faptele, vor pune intrebari pentru a primi lamuriri si explicatii asupra declansarii conflictului.

Elevii –mediatori vor incerca solutionarea constructiva a conflictului. Dupa intrebari, analiza si clarificarea situatiei, vor formula propuneri si solutii care sa echilibreze interesele partilor implicate in conflict prin oferirea unor alternative de impacare.

CHESTIONAR

Prezentul chestionar are ca scop selectarea unui numar de elevi care vor participa la un curs de forare in domeniul medierii disputelor dinbtre elevi, curs programat in perioasa ………………….., cu durata a 2 ore, dupa un orar stabilit de comun acord cu directiunea scoliii.

Va multumesc!

Care sunt motivele pentru care doresti sa fii elev mediator la C.N. „Unirea”?

Care sunt abilitatile, din cele enumerate mai jos, care consideri ca te-ar putea ajuta in activitatea de mediere?

– de comunicare;

– de organizare;

– spirit analitic;

– curaj;

– motivatie;

– angajament;

– responsabilitate.

Consideri ca ai indeplinit un rol important in rezolvarea disputelor dntre colegii tai?

Daca DA, te rog sa: – estimezi de cate ori ai fost in aceasta situatie in anul scolar care a trecut

Daca DA, te rog sa-mi dai un exemplu, sa descriicum ai procedat pentru ca cei aflati in conflict sa se impace:

Daca ar fi sa devii mediator, pe cine ai alege dintre colegii de echipa ca si coleg co-mediator

Te rog sa estimezi numarul disputelor din clasa ta intr-o saptamana:

Crezi ca este important si mecesar un program de mediere in scoala de la elev la elev?

Da

Nu

Nu stiu.

Nume si prenume:

Clasa:

Data:.